Maiestria foarfecilor
Cred ca ne amintim cu totii de perioada copilariei, atunci cand hainele se rupeau, erau ''reparate'' intr-un centru de croitorie. Primii ani dupa revolutie nu ne-au adus posibilitatea financiara de a cumpara periodic hainute noi, lucru care ne facea sa apelam, de fiecare data, la un croitor. Acestia, cu maiestria lor si tehnicile invatate, faceau minuni, hainele noastre aratand ca noi.
De nevoie sau din curiozitate, cu totii am pasit pragul unui atelier de croitorie. Am vazut acolo de toate: ace de toate marimile, masini de cusut, ate de toate culorile, bucati de materiale, foarfeci de croitorie s.a.m.d. Aproape ca ne pierdeam cu privirea printre ele.
Cu toate astea, imi este tare dor de acele vremuri. Suntem generatia cu cheia la gat, aceia care au prins evolutia intregilor industrii si am vazut ambele variante de trai: cu si fara bani.
Imi amintesc cu drag cand mama cumpara material si mergeam la croitor pentru a-mi face o pereche de pantaloni. Acesta ma masura cu atentie si imediat incepea sa traseze cu creta pe bucatile de material, ca apoi sa fie taiate cu foarfeca pentru a prinde forma dorita.
Tac! Tlanc! Tlanc! In doar cateva miscari, bucatile de material erau pregatite pentru a ajunge la masina de cusut si a prinde forma finala. Croitorul, fiind ceva mai in varsta, purta ochelari si se chinuia sa taie cu foarfecile invechite de vreme, facute din fier, in linie dreapta. De multe ori, acesta incerca sa taie de doua, trei ori intr-un singur loc pana cand lama neascutita a acestora reuseau sa patrunda materialul.
Uneori mi se facea mila, dar nu stiam cum sa fac sa il ajut. Ma gandeam la o posibilitate, dar, pe vremea aceea, posibilitatile sunt reduse.
Douazeci si cinci de ani mai tarziu...
Prezentul este cu totul altfel. Majoritatea oamenilor isi achizitioneaza haine noi atunci cand cele vechi se rup. Acestia nu-si mai cumpara material pentru a face haina dorita la croitor ci o cumpara direct de pe raftul mall-ului. Putini sunt aceia care, inca, mai ''carpesc'' ceea ce au uzat prin casa.
Cu toate astea, croitoriile inca exista si nu se vor desfiinta niciodata, iar industria a evoluat. Acum avem masini de cusut inteligente si foarfece realizate dintr-un aliaj special in combinatie cu aluminiu, foarte usor de ascutit si capabile sa taie materiale groase dintr-o singura miscare.
Recunosc ca sunt client fidel al unei croitorii din zona si asta datorita faptului ca am o problema cu marimea la pantaloni. De cele mai multe ori, cand cumpar o pereche de pantaloni, fie blugi sau pantaloni din stofa, sunt buni la mijloc, dar lungi ca inaltime, lucru care ma obliga sa merg cu ei la un croitor pentru a-i scurta.
Comoditatea este prioritara la noi, mai ales cand vine vorba de cumparaturi. Ne-am invatat sa cumparam totul de-a gata fara sa mai fim nevoiti sa facem drumuri la croitor, dar nu uitam importanta acestora si ca intotdeauna, depindem de ei, intr-o mai mare sau mai mica masura.
Tu mergi des la croitor?
De nevoie sau din curiozitate, cu totii am pasit pragul unui atelier de croitorie. Am vazut acolo de toate: ace de toate marimile, masini de cusut, ate de toate culorile, bucati de materiale, foarfeci de croitorie s.a.m.d. Aproape ca ne pierdeam cu privirea printre ele.
Cu toate astea, imi este tare dor de acele vremuri. Suntem generatia cu cheia la gat, aceia care au prins evolutia intregilor industrii si am vazut ambele variante de trai: cu si fara bani.
Imi amintesc cu drag cand mama cumpara material si mergeam la croitor pentru a-mi face o pereche de pantaloni. Acesta ma masura cu atentie si imediat incepea sa traseze cu creta pe bucatile de material, ca apoi sa fie taiate cu foarfeca pentru a prinde forma dorita.
Tac! Tlanc! Tlanc! In doar cateva miscari, bucatile de material erau pregatite pentru a ajunge la masina de cusut si a prinde forma finala. Croitorul, fiind ceva mai in varsta, purta ochelari si se chinuia sa taie cu foarfecile invechite de vreme, facute din fier, in linie dreapta. De multe ori, acesta incerca sa taie de doua, trei ori intr-un singur loc pana cand lama neascutita a acestora reuseau sa patrunda materialul.
Uneori mi se facea mila, dar nu stiam cum sa fac sa il ajut. Ma gandeam la o posibilitate, dar, pe vremea aceea, posibilitatile sunt reduse.
Douazeci si cinci de ani mai tarziu...
Prezentul este cu totul altfel. Majoritatea oamenilor isi achizitioneaza haine noi atunci cand cele vechi se rup. Acestia nu-si mai cumpara material pentru a face haina dorita la croitor ci o cumpara direct de pe raftul mall-ului. Putini sunt aceia care, inca, mai ''carpesc'' ceea ce au uzat prin casa.
Cu toate astea, croitoriile inca exista si nu se vor desfiinta niciodata, iar industria a evoluat. Acum avem masini de cusut inteligente si foarfece realizate dintr-un aliaj special in combinatie cu aluminiu, foarte usor de ascutit si capabile sa taie materiale groase dintr-o singura miscare.
Recunosc ca sunt client fidel al unei croitorii din zona si asta datorita faptului ca am o problema cu marimea la pantaloni. De cele mai multe ori, cand cumpar o pereche de pantaloni, fie blugi sau pantaloni din stofa, sunt buni la mijloc, dar lungi ca inaltime, lucru care ma obliga sa merg cu ei la un croitor pentru a-i scurta.
Comoditatea este prioritara la noi, mai ales cand vine vorba de cumparaturi. Ne-am invatat sa cumparam totul de-a gata fara sa mai fim nevoiti sa facem drumuri la croitor, dar nu uitam importanta acestora si ca intotdeauna, depindem de ei, intr-o mai mare sau mai mica masura.
Tu mergi des la croitor?
Mama mea era croitoreasa si articolul tau mi-a amintit vremurile copilariei cand mama ne cosea, mie si surorii mele, rochii si alte hainute pentru sarbatori. Ceea ce am citit mi-a adus emotie in suflet, multumesc! Iti doresc Sarbatori fericite si La multi ani!
RăspundețiȘtergere