De ce mulţi oameni fac meditaţie?

COMUNICAT
DE PRESĂ

De ce
mulţi oameni fac meditaţie?

Explicaţia
unui cunoscut profesor român de yoga

          Dincolo de controverse şi
preconcepţii, meditaţia a devenit un stil de viaţă pentru mulţi oameni. Motivul
invocat de ei pentru aceastăpractică, este relaxarea, evadarea din stresul
cotidian şi lărgirea orizonturilor emoţionale şi spirituale.

          Cu toate acestea, profesorul român de yoga, acreditat la
nivel internaţional, Dana Ţupa afirmă că, prin meditaţie, mulţi oameni au
învăţat să-şi liniştească gândurile, să le pună în ordine şi să le poată
controla. În acelaşi timp, profesorul este de părere că mintea are propriul său
ritm, iar sarcina este cu adevărat dificilă atunci când încercăm să o controlăm
cu ajutorul ... minţii.

“Oricât de uşor
ar
suna,
controlarea gândurilor
proprii
a devenit o adevărată provocare
în
ritmul
alert al vieţii moderne.
Lucrurile
se simplifică dacă înțelegem
structurat
că
există
2 părți ale minții, una care se află,
într-o
oarecare masură,
sub
controlul voinței
proprii,
în timp
ce
mintea
subconştientă,
nu. Unul dintre
scopurile
meditației,
ar putea fi, de exemplu, câștigarea
controlului
asupra
părții
subconștiente
a minţii, în urma căruia s-ar
obține,
un grad ridicat de stăpânire de sine, acesta
fiind
un scop al meditației. Aceasta explică de ce
atât
de multe discipline folosesc tehnici de respirație
asociate
cu meditația. Respirația apare
în
mod normal, automat și de aceea este sub controlul
gândirii
subconștiente.
Dacă nu controlezi în mod conștient
respirația,
acest lucru se va
reflecta
în
starea
emoţională
adusă
la suprafața de subconștient. Practic, prin
controlul
respirației
se poate obține
controlul
minții,
întrucât respirația
formează
o legătură între
mintea
conștientă
și
subconștient”,
explică profesorul
internaţional
de yoga Dana Ţupa.

Zece tipuri nerestrictive de meditaţie

Dincolo de obiectivul
primar
pe
care vor să
îl
atingă
majoritatea
oamenilor
care 
încep
practica
meditaţiei
– cum ar fi relaxarea, controlul gândirii
sau o
stare de echilibru interior în situaţii
dificile
sau
delicate, ce apar
în
viaţa
noastră–
profesorul de yoga Dana Ţupa afirmă
că
mulţi
dintre
ei
vor
începe
să
exploreze
şi
orizonturi
noi,
care ating şi
latura
emoţională
şi
spirituală,
nu doar pe
cea
cognitivă.
În opinia
specialistului,
există cel
puţin
10 tipuri de meditaţie:

1.    Meditația, ca manieră de control agândirii –
meditație pe un subiect specific, pentru o înțelegere mai adâncă a acestuia.
Subiectul poate fi atât concret sau fizic, 
cât şi abstract.

2.    Meditația pe texte spirituale sau religioase, care
implică concentrarea atenției și puterea de înțelegere a unor paragrafe alese,
din scrieri tradiționale, care emană prin ele însele o energie cu o rezonanţă
specifică, foarte înaltă.

3.    Sugestia – meditația și re-modelarea
personalității, prin auto – sugestie pozitivă.

4.    Meditația devoțională în care obiectul acesteia
este iubirea și devoțiunea către Dumnezeu, în Bhakti-Yoga.

5.    Meditație Vidă sau contemplare a neantului, cum ar
fi Mahamudra tibetană, care este considerată în mod normal foarte abstractă și
dificilă pentru începători.

6.    Meditații vizuale sau de contemplare, care sunt
externe, dacă se folosesc suporturi externe, cum ar fi“yantra-s” (culori, foc,
simboluri etc), sau interne, dacă se folosesc imagini auto-generate
în interiorul minții.

7.    Meditații pe Mantra, în care folosesc în mod
repetitiv diferite formule, sau sui-generis, rugăciuni cu rezonanță pentru
intervale lungi de timp. Cea mai bună metodă este aceea în care ne putem
concentra pe “bija mantra-s”
tradiționale și să ne unificăm mental cu sunetele subtile (nada) care rezultă din
emisiile mentale ale „mantra–ei”. Meditația Laya-yoga este cea mai avansată în
această categorie, însă pentru începători este binevenită Japa Yoga, sau cu
alte cuvinte, repetarea continuă a acelui cuvânt, silabă sacră sau rugaciune.

8.    Practicarea meditației, cu respectarea principiilor
tradiționale ale sistemului Karma – Yoga și, în același timp, cu scopul de a
atinge o stare permanentă de conștientizare și atenție, cum ar fi în unele
forme de meditație budiste și Zen.

9.    Meditație pe simțuri – meditație de interiorizare,
în care tot ceea ce vedem, mirosim, gustăm, auzim, atingem sau simțim cu corpul
poate deveni suport pentru concentrare. Muzică de meditație sau dansul Sufi
Dervish pot fi exemple ale acestei categorii.

10. Meditația pe întrebări fundamentale ale vieții. Exemple: Cine sunt?,  De unde vin?, Încotro mă îndrept?, De ce sunt
aici?, Ce vreau în cele din urmă de la viată?, Dacă ar fi să îmi retrăiesc
viață, ce aș face cu ea? Etc.

Cum ne alegem corect tipologia de meditaţie?

“Fiecare om este
codat
genetic să pună accent mai
mult
pe
unele
simţuri
decât
pe
altele.
Există oameni care îşi
construiesc
realităţi
mentale
mai
mult
după
miros.
Altele după
văz.
Altele după
auz,
şi aşa
mai
departe.
Un program corect de meditație trebuie adaptat
propriei tipologii, în funcție de natura personală: auditivă, vizuală sau
chinestetica, întrucât nimic nu poate avea efecte mai scăzute sau chiar sortite
eșecului
decât a porni într-un program de meditație nepotrivit. Identificarea propriei
tipologii și un sfat competent în domeniu, ne pot ajută să structurăm programul
personalizat și să începem practica zilnică”,
conchide Dana Ţupa, fondatorul PURNA Yoga Academy – prima
şcoală de yoga din România acreditată de Yoga Alliance International USA

   Dana Ţupa este primul Expert Yoga Teacher din România care
s-a acreditat la Yoga Alliance 
International USA cu cea mai înalta calificare, E-RYT500. Este şi
Fondatorul PURNA Yoga Academy, prima şcoală de yoga din România acreditată la
acelaşi for internaţional, şcoală care a scos, în 2014, primii instructori yoga
din România, acreditaţi internaţional. A participat la multiple cursuri yoga pe
diferite ramuri (Hatha, Kriya, Kundalini, Pranayama, Yantra, Laya, Nidra Yoga),
alături de profesori şi maeştri din România şi din străinătate (Thailanda,
Elveţia, Italia, UK, India, Turcia).Este master NLP, a studiatStrategic
Interventions, cu Tony Robbins şi Chloe Madanes. A urmat cursuri de Vipassana în
Chiang Mai, Thailanda, participând şi la seminarii cu Dalai Lama în Elveţia şi
India. A susţinut cursuri de yoga şi seminarii, atât în Romania, cât şi în Thailanda,
cel mai de succes dintre ele, considerându-l a fi,Yoga Scopului, un mix de
tehnici yoga foarte puternice, NLP, meditaţie şi vizualizare.

Persoană de contact Dana Ţupa Telefon: 0727.563.529 Email: info@purna.ro Website:www.purna.ro

Transmite, Dr. Tănase Tasenţe Director General Plus Communication 0725.465.508