Nu mai veni! - de Cristea Nicoleta

Mă voi plimba pe malul marii,
Voi asculta murmurul ei.
Mă voi plimba pe stânci de stele
Voi asculta cum cântă cerul.

Nu vreau să mă gândesc acum ,
Nu are rost, nu are sens, totul e fum !
Totul va fi atunci un simplu vis,
Un vis al singurătăţii depline.
Ce eu atunci îl voi trăi.

Departe de lume,
Departe de tine.

S-a dus albastrul cer senin,
 Primăvara s-a sfârşit
Te-am aşteptat în lung suspin:
Tu n-ai venit!
Ah! N-ai venit.

S-a dus şi vara cu nopțile ei,
S-a dus şi câmpul veştejit
Te-am aşteptat pe tine lângă tei,
Tu n-ai veni !
Ah! N-ai venit.

Târziu şi toamna a plecat,
 Frunzişul tot e răvăşit
Plângând, pe drumuri, te chemam,
Tu n-ai venit !
Ah! N-ai venit.

In iarna tristă şi pustie,
De mine atunci nu vei mai ştii
Nu mai veni, e prea tarziu,
Nu mai veni!