Revelație - de Voicu Geanina

Te-am întâlnit pe țărmul vieții,

Mă întâmplam printre vapoare și pescăruși.

Mi-am pus mâna în palma sorții

Și m-am trezit cu tine dincolo de mii de uși.

Și-am plâns.

Am smuls din purpur lumina-n asfințit,

Să-ți fac doar ție cunună de iluzii,

Dar n-am știut că-n tumult mi-e sortit

Să mă înec în sunete ca surzii.

Și-am plâns.

Am pus deoparte glasul de himere,

Crezând că tu ești demon păcătos

Urcat pe-o scară printre stele,

Căzut apoi ca muritor în jos.

Și-am plâns.

Și-am plâns prefăcut o clipă în oglindă,

Văzând un înger cu un demon.

Ai aripi albe care să surprindă

Căderea unui negru domn.

Și-am râs.