Revelație - de Voicu Geanina

Te-am
întâlnit pe țărmul vieții,

Mă
întâmplam printre vapoare și pescăruși.

Mi-am
pus mâna în palma sorții

Și m-am
trezit cu tine dincolo de mii de uși.

Și-am
plâns.

Am smuls
din purpur lumina-n asfințit,

Să-ți
fac doar ție cunună de iluzii,

Dar n-am
știut că-n tumult mi-e sortit

Să mă
înec în sunete ca surzii.

Și-am
plâns.

Am pus
deoparte glasul de himere,

Crezând
că tu ești demon păcătos

Urcat
pe-o scară printre stele,

Căzut
apoi ca muritor în jos.

Și-am
plâns.

Și-am
plâns prefăcut o clipă în oglindă,

Văzând
un înger cu un demon.

Ai aripi
albe care să surprindă

Căderea
unui negru domn.

Și-am
râs.