ROLUL BASMELOR ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI

                            STUDIU DE SPECIALITATE

                               ROLUL BASMELOR ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI  

 

                                                                                 prof. GRIGORE GABRIELA

                                    LICEUL TEHNOLOGIC DR C ANGELESCU GĂEŞTI-DÂMBOVIŢA

 

Dintre creaţiile literare în proză, basmele  au rămas de-a lungul veacurilor operele cele mai îndrăgite de copii, începând din primii ani ai copilăriei şi până aproape de adolescenţă.

Valoarea instructiv-educativă a acestora  este deosebită. Ele aduc o preţioasă contribuţie la dezvoltarea proceselor de cunoaştere, a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter, la formarea personalităţii copiilor. Exprimând înţelepciunea şi năzuinţele poporului, necazurile şi bucuriile sale, lupta cu forţele naturii, relaţiile dintre oameni, basmele îi ajută pe copii să înţeleagă complexitatea aspectelor vieţii. Basmul reprezintă o oglindire a vieţii în moduri fabuloase.[1]

Inţelegând conflictul dintre cele două forţe care apar în basm, cititorii îşi formează reprezentări şi noţiuni despre dreptate, cinste, curaj, vitejie, hotărâre, perseverenţă, hărnicie. Ascultând basmele, copii sunt de partea dreptăţii, adevărului, binelui şi detestă nedreptatea, lăcomia, îngânfarea, răutatea şi minciuna.

Basmul este preţios şi pentru că pune într-o lumină vie ce e bine şi ce e rău, ajutându-l pe copil să-şi însuşească aceste reprezentări morale. Lectura basmelor prezintă o deosebită importanţă educativă şi prin reliefarea calităţilor eroilor, care constituie pentru copii modele demne de urmat. Din faptele eroului pozitiv ei învaţă să fie curajoşi , perseverenţi şi hotărâţi, modeşti şi harnici, cinstiţi şi drepţi, prieteni adevăraţi.

Basmele sunt şi puternice mijloace de dezvoltare a atenţiei şi a memoriei. Ascultând sau citind basmele, copiii îşi exersează atenţia urmărind cu încordare peripeţiile narate. Basmul este valoros atât pentru educarea artistică a copiilor cât şi pentru dezvoltarea limbajului. Alături de conţinutul de idei, copilul sesizează şi expresiile poetice pe care şi le însuşeşte îmbogăţindu-şi astfel vocabularul cu cuvinte şi expresii noi. Citind basmele, copiii întâlnesc mereu expresii care le sunt cunoscute şi se bucură atunci când le ştiu. Ei memorează expresiile cu care încep şi se încheie poveştile, precum şi acelea care se repetă, astfel expresiile proprii limbii poporului intră în limbajul lor.Basmul este un minunat mijloc de educare a gustului pentru frumos, prilejuind copilului puternice emoţii estetice.

Literatura constituie o sursă inepuizabilă de exemple frumoase de comportare oglindite în mici antiteze între personaje, ne oferă consecințele neascultării sau ascultării, vredniciei sau lenei, cinstei sau necinstei, adevărului sau minciunii, ne prezintă trăsături pozitive ale unor eroi: vitejia, curajul, înțelepciunea, stăpânirea de sine, devotamentul, prietenia sinceră, dar și trăsături nedemne, condamnabile ale unor personaje: viclenia, zgârcenia, lăcomia, șiretenia, îngâmfarea.
Copiii trăiesc cu intensitate alaturi de eroii îndrăgiți ai operelor literare, se bucura când aceștia depășesc obstacolele ivite în cale și se întristează când aceștia au de suferit. Basmul demonstrează că omul de soi se vădește sub orice strai[2]. Este de necrezut cu câta sete și afecțiune privesc copiii morala ascunsă în haina basmului, îi vezi triști și disperați când eroul sau eroina povestirii relatate sunt în impas și îndură suferințe, apoi strigă de bucurie când vine întorsura fericită și personajele iubite sunt salvate.
În călătoriile provocate de imaginarul din basme și povești, copilul se simte fericit, participa afectiv și este alături de eroii pe care îi însoțește și la bine și la rau imitându-i mai târziu în activitatea lor.   Conținutul povestilor și basmelor îl transpune pe copil într-o lume mirifică, îi cultivă fantezia și visarea. Ele au încântat întotdeauna copilăria tuturor generațiilor și, totodată, acestea constituie un mijloc important care contribuie la lărgirea orizontului copilului.
Literatura își găsește un larg auditoriu în rândul tinerilor tocmai pentru că apelează la afectivitatea lor, aceasta contribuie la cunoașterea prin intermediul imaginii artistice a lumii înconjuratoare, lărgirea sferei de reprezentări despre cele petrecute anterior dar și la formarea unei atitudini corespunzătoare.

Copilul este creatorul propriilor imagini, povestitorul fiind cel ce le sugerează verbal. Efortul copilului de a-și imagina și întelege nu poate fi conceput în afara unei gimnastici intense a memoriei, a gândirii, a voinței și a limbajului. Pătrunzând într-o lume nouă pe care n-o cunoaște, copilul încearcă să și-o imagineze și să judece după propriile idei faptele prezentate.

CONCLUZII:

Basmele au o mare forță de atracție, ele au fermecat copilaria tuturor generațiilor, i-au alimentat elanurile, imaginația deschizându-i astfel căi de acces către nenumăratele taine ale Universului. Este știută marea lor valoare instructiv-educativă și formativă; aceasta în primul rând pentru că basmele sunt tablouri ale vieții, reflectând în ele problemele majore ale existenței: nașterea, căsătoria, calitatea fizică și morală a copiilor, a părinților buni sau vitregi, ridicarea prin merite a tânărului sărac, originea bogăției și a sărăciei, valoarea conduitei morale, aspirația și posibilitatea omului de a birui boala și moartea, spațiul și timpul, de a supune forțele ostile ale naturii, de a-și face viața mai usoară și mai frumoasă.

Valoarea educativă a basmului constă în reliefarea unor calități morale cu care sunt înzestrate personajele pozitive: curaj și vitejie, hotărâre și perseverență în îndeplinirea țelului, spirit de sacrificiu, prietenie și umanism, respectarea cuvântului dat și îndeplinirea angajamentului luat, dârzenie și tărie în înfrângerea piedicilor și greutăților.
Copiii trec prin stări emotive diferite, de la teama pentru răul care ar putea s-o piardă pe eroina îndrăgită, la bucuria că a scăpat cu bine din toate încercările pricinuite de personajele negative. Bunătatea, cinstea, curățenia sufletească, mărinimia sunt răsplatite totdeauna, poate mai târziu, dar nu niciodată. Basmul îi incintă pe copii și datorită frumoaselor imagini vizuale construite prin comparații cu elemente concrete pe care copiii le rețin.

 

BIBLIOGRAFIE:

1. Ion Creangă, Poveşti. Povestiri. Amintiri, Editura Casa Editorială Muntenia, Bucureşti, 2001


2. G Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Editura Minerva, București 1988

 

[1] G Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Editura Minerva, București 1988,

[2] G Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Editura Minerva, București 1988, p.481