Calul - de Luis Popa

                             

Lumina
învelește satul
un Rai
pentru sufletele proptite-n plug.

Flăcăii
îmbrăcați de sărbătoare
își cheamă viitorul la horă
când greierele obosește
îi așteaptă părintele
alături de bătrâni
pregătindu-le pașii spre nemurire.

Totul pare o poveste
în care
lacrimile bunicii scaldă lanul de grâu
pita
fiind mult mai gustoasă
dar
întunericul
se ascunde pe o prispă
de unde țipete se aud
tulburând povestea
el
își strigă calul
traiul fiind de acum
mai scump.

În sat
pentru unii hora începe iară
pentru alții
universul se termină crunt
calul
devenind
de ieri
pâmânt.